Box sau kickboxing - Ce sport să alegi?

Mulți dintre practicanții boxului sau ai kickboxingului s-au aflat într-o dilemă la începutul carierei, când le-a fost greu să aleagă între cele două sporturi. Este o mare greșeală să spui că unul este mai bun decât celălalt, pentru că este vorba de două sporturi diferite care, deși au o serie de lucruri în comun, au și caracteristici care le deosebesc. Așadar, un răspuns clar și obiectiv la întrebarea din titlu nu poate fi dat pentru că depinde de fiecare individ în parte, de așteptările fiecăruia și de obiectivul urmărit prin practicarea unuia din cele două sporturi.

Dacă și tu te afli într-o astfel de dilemă, vom încerca în materialul de față să facem o prezentare cât mai amănunțită a celor două sporturi, pentru a te ajuta să iei decizia potrivită, în funcție de preferințele tale.

Tradiție versus modernitate

Boxul este cea mai veche dintre cele două discipline sportive, avându-și originile în Anglia, unde a apărut în urmă cu câteva secole. Având o tradiție atât de îndelungată, boxul s-a consacrat și ca disciplină olimpică. De altfel, se pare că un sport ce poate fi considerat precursor al boxului era practicat la Jocurile olimpice din Grecia antică, în urmă cu mai bine de 2.000 de ani.

De cealaltă parte, kickboxingul este un sport care a apărut și s-a dezvoltat în perioada modernă și foarte probabil că n-ar fi existat în forma actuală, dacă mai întâi nu ar fi fost boxul. În acest caz vorbim de un mix de arte marțiale, având la origine Muay Thai, karate și o formă modificată a boxului clasic, practicată în țările occidentale. Diferența majoră față de box constă în faptul că sunt permise și loviturile cu picioarele. Originile sale sunt de dată mult mai recentă, kickboxingul a apărut în Japonia anilor 1930. Ulterior, după patru decenii, a fost preluat și în Statele Unite, iar de-a lungul timpului au apărut diferite forme noi ale acestui sport.

Reguli și mod de desfășurare

Ambele discipline fac parte din categoria sporturilor de contact și se desfășoară în ring, însă regulile sunt mult diferite, la fel ca și modul de desfășurare a unui meci.

În varianta clasică, o partidă de box se desfășoară pe parcursul a 12 runde, fiecare dintre ele cu o durată de 3 minute și pauză de un minut între ele. Sunt permise doar loviturile cu pumnii, prin folosirea diferitelor tactici de luptă, iar jucătorii punctează cu fiecare lovitură reușită. Meciul este monitorizat din ring de un arbitru, care veghează la respectarea regulilor, având totodată și statutul de judecător. Acesta poate opri meciul înainte de finalul celor 12 runde, dacă unul dintre jucători nu mai poate continua, caz în care adversarul este declarat câștigător. Un meci dus până la final este câștigat de sportivul care a acumulat cele mai multe puncte pe parcursul celor 12 runde, iar cea mai categorică victorie este cea prin knock-out, atunci când adversarul este pus la pământ și nu se mai poate ridica în 10 secunde.

De cealaltă parte, în meciurile de kickboxing sunt permise mai multe tehnici de luptă, adversarii pot folosi și picioarele, coatele și genunchii pentru a lovi. În general, partidele se desfășoară tot pe parcursul a 12 runde, ca la box, însă durata unei runde este de două minute. Totodată, un jucător poate fi declarat câștigător prin knock-out atunci când și-a pus adversarul la podea, iar acesta nu se poate ridica după ce este numărat, dar și în situația când adversarul nu mai poate continua meciul ca urmare a loviturilor primite.

Alte diferențe majore

• Boxul este un sport care se practică după propriile reguli, neavând nimic preluat din alte discipline, în timp ce kickboxingul este o combinație între mai multe sporturi de contact.
• În box există o federație internațională care stabilește regulile, iar acestea sunt respectate în cadrul tuturor competițiilor. De cealaltă parte în kickboxing nu există un astfel de organism unic, ci mai multe federații, și fiecare are propriile reguli.
• La box, regulile sunt foarte stricte în privința loviturilor, fiind permise doar loviturile aplicate cu pumnii, în partea superioară a corpului. Kickboxingul este mai permisiv din acest punct de vedere, fiind acceptate și loviturile cu picioarele, coatele și genunchii, atât în partea superioară, cât și în cea inferioară a corpului.
• Echipamentul obligatoriu la box este alcătuit din mănuși, cască de protecție, ghete ușoare, special concepute pentru lupta în ring și un dispozitiv din plastic sau cauciuc, pentru protecția dinților și a gingiilor. Practicanții kickboxingului poartă și ei mănuși, un dispozitiv de protecție a dinților, dar casca nu este obligatorie. În plus, față de pugiliști, aceștia se echipează cu protecții la nivelul tibiilor și urcă în ring desculți, doar cu bandaje speciale pentru protecția gleznelor.

În cazul ambelor sporturi, beneficiile pentru sănătate sunt considerabile, întrucât antrenamentele specifice sunt intense, ajută la arderea unui număr mare de calorii, datorită exercițiilor cardio. Totodată, în ambele cazuri, antrenamentele fortifică musculatura, ajută la eliberarea de stres și sporesc încrederea în sine datorită deprinderii tehnicilor de autoapărare.